Ziare nationale si locale
Ziare
Inainte!
Adevarul
Gandul
Lista ziarelor româneşti care şi-au încetat apariţia:
- Compact
- Constituționalul
- Curierul Românesc
- Dimineața, înființat în 1904
- Epoca
- Evenimentul
- Facla
- Gardianul
- Gazeta municipală
- Glasul Nostru
- Independent Expres
- Jurnalul de Est
- Liga ortodoxă
- Nord Magazin
- Ora
- Românul
- Scînteia
- Semne particulare
- Sport Total
- Timpul
- Transilvania Jurnal
- Ultimul cuvânt
- Universul
- Vremea
- Ziarul
- Ziarul Clujeanului
- Ziarul de Cluj
- Ziarul Națiunea română
- Zimbrulu și Vulturulu
- Ziua
- Linia dreaptă, Viața socială, Hiena, Adevărul literar și artistic, Informația zilei, Gazeta literară, Cugetătorul românesc
- Tinerama, Baricada
- Curierul de Iași, Trompeta Carpaților, Curierul român (1886-1904), Albina Carpaților (Sibiu), Amicul Familiei (Gherla și Cluj), Fenice (Oradea), Foaia societății pentru literatura și cultura română în Bucovina (Cernăuți), Glasul (București)
- Moș Ion din Brăila (1886), Pressa Română din Brăila (1886), Vocea Covurluiului din Galați (1873 – 1888), România – libertate – egalitate – fraternitate
- Alegătorul liber, existent la 1875
- Asmodeu, existent la 1877[5]
- Bobârnacul, gazetă umoristică existentă la 1879[5]
- Capitala și Seara, scoase în anul 1937 de Eugen Titeanu (foi populare).
- “Carpați” (din Brașov)
- „Chemarea Tinerimei Române”, un bisăptămânal clujean de obediență național-țărănistă, în care a debutat Petre Țutea, in 1929, la varsta de 27 de ani
- Constituționalul, existent la 1889
- Curierul Olteniei, existent în 1903
- Cuvântul, al Mișcării Legionare
- Dobrogea economică
- Drapelul, publicație din București, condusă de P. S. Aurelian, existentă la 1898
- Era nouă (1936)
- Gazeta Bucureștilor – ziarul ocupației nemțești din 1917
- Gazeta poporului, gazetă liberală existentă la 1899
- Glasul romilor, înființat în 1934
- Israelitul, existent pe la 1870
- Lumea nouă, existent la 1898
- Lupta, existent la 1887[17]
- Meridian, existent în anii 1990
- Monitorul de București, existent începând cu anii 1990, când rețeaua Monitorul, pornită de la Iași și extinsă în mai multe orașe din Moldova, a scos, pentru scurtă vreme, și o ediție de București
- costume populare
- Națiunea, „ziar de atitudine, informatie si reportaj”, condus de George Călinescu în martie 1946
- Oltenia Economică, existent la 1939
- Omul liber
- Ordinea, ziar al Partidului Conservator-Democrat
- Peninsula balcanică, editat de Ștefan Mihăileanu, existent la 1900
- Populu Suveran – Poporul suveran
- Pressa
- Reporter (1937)
- România, oficiosul carlist, existent în 1938
- România Muncitoare, existent în 1905
- Seara, existent în anii 1990. Apărea de câteva ori pe săptămână, era scos de trustul Topaz (care făcea și revista Zig-Zag) și era condus de Mihai Coman[18]
- Sportul popular, apărut la 1 octombrie 1944[29][30]
- Sportul românesc, cunoscut și sub numele de Sportul roșu, ziarul înființat de Mitică Dragomir în 1991 a pierit după ce, în 1997, redacția condusă de Ovidiu Ioanițoaia a trecut în barca lui Adrian Sârbu, alături de care a scos ProSport
- Steagul, existent la 1918
- Tineretul liber, urmașul ziarului Scînteia tineretului
- Tribuna poporului, apărut pe 15 septembrie 1944 și condus de George Călinescu. Și-a suspendat aparitia în februarie 1945
- Țara nouă, existent la 1911
- Telegraphul, oficios liberal până în 1874
- Unirea democratică, existent la 1878
- Viața studențească
- Victoria – ziar liberal, condus de N.D. Cocea
- Viitorul românesc
- Voința națională, ziar liberal, existent cel puțin între 1885–1903
- Voința liberală, ziar al Partidului Național Liberal
- Ziua, organ de presă al Partidului Democrat-Radical, existent la 1896
- „Perseverența” și „Democrația”, fondate de Alexandru Candiano-Popescu
- Publicații din București
- Informația Bucureștiului
- Publicații în limba franceză
- „L’Entante” (1917)
- „L’Independence Roumaine”, înființat în 1876
- Publicații în limba greacă: „Acropolis”, publicat în perioada interbelică (sursa: wikipedia)